Cred ca am peste 3 ani de zile de cand mut dintr-un loc in altul o orga achizitionata intr-un moment de mare hotarare: vreau sa invat sa cant la un instrument... Nu am niciun talent, nici voce si nici ureche muzicala, nu vreau sa particip la nicun mega-show. Dar mi-a intrat in cap ca voi face eu asta.
Am cumparat si vreo 2 carti, am descarcat partituri pentru incepatori, chiar am invatat o bucata de cantecel. Mi-am cautat un profesor, dar cumva nu s-au legat lucrurile...Singura nu reusesc decat o data la vreo 3 luni sa pun in priza orga si sa buchisesc de pe carte note si exercitii...
Astazi insa am deschis cartea si orga si am inceput iar exercitiile. Notele se lega usor si explicatiile sunt, de data asta, pe intelesul meu. Adica au scrisul mare, imagini, tot ce trebuie pt clasa I.Cred ca exact asa erau si acum o luna, dar fie nu am remarcat, fie nu am deschis la pagina potrivita, fie a fost nevoie de timp pentru sedimentare....
Cert este ca m-am ales cu o asa de mare multumire interioara incat am dat urgent shift+delete gandului autocritic...hee, hee, fata draga, daca te tineai de treaba, acum ai fi cantat o partitura serioasa, vreo simfonie, nu exercitii pentru copii de gradinita.
O fi adevarat, dar nu ma ajuta. Prefer sa fiu un copil de gradinita foarte fericit pentru ca, dupa 1 minut de ascultat atent poate face deosebirea intre un grup de do, sol, mi cantat singur si un grup la care i s-a adaugat simultan un do in cheia fa...
Am inceput de atatea ori sa invat asta incat nici nu mai conteaza daca si de data asta as mai amana o data. Prefer sa nu ma gandesc deloc la "unde as fi fost daca" sau "si de data asta o sa o las balta". Ma gandesc numai la cat de usor mi-a venit azi, sa iau doua portii mici de exercitii.
Si apoi...s-a intamplat de cateva ori ca tocmai cand eram gata sa renunt sa se deschida exact usa potrivita, sa se declanseze in sfarsit in creier stimulul acela care motorizeaza vointa si te trece pragul critic de care ai obosit sa te tot impiedici.
Deocamdata tastez in ritmul exercitiilor de pian si nu imi bat capul cu ziua de maine sau cu cea de ieri. Unde nu e incredere, se strecoara frica, unde e frica se blocheaza inaintarea.
Mai lasam si timpul sa isi faca treaba.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu