marți, 2 februarie 2010

M-am hotarat: nu o sa ajung niciodata om mare...

Azi am incalcat o regula foarte veche de a mea...ma rog, nu era deloc a mea, dar mi-am insusit-o si eu, mandra ca un paun - ca doar facea parte din procesul de maturizare.

De fapt, daca ma gandesc bine, totul a inceput aseara si am incalcat nu una, ci doua reguli mari...
A fost cam ceata pe la mine in ultima vreme si rasucirea asta brusca m-a ametit...sau poate timpul s-a curbat un pic :).
N-am facut nimic imoral sau ilegal...doar am pus mana pe creion (bine, mai mult pe tastatura) si am scris exact ce vroiam. E uimitor cat de simplu poate sa fie si cum iti regasesti tot zambetul copilaresc cand treci de barierele lui "ssst, nu-i frumos, nu-i bine", de care te tineai atat de stans - ca nu cumva sa cazi si sa iti julesti genunchii la contactul cu lumea.

Dupa demolari aveam un loc liber, asa ca am pus repede in loc o regula noua: daca vrei sa spui ceva, spune! daca vrei sa faci ceva, fa!...

Recunosc, ma dau viteaza - putem sa facem tot felul de lucruri complicate, dar stiu foarte bine ca de la naucirea noastra in fata lucrurilor simple ni se trag toate...

Deci am ignorat variabila ce o sa creada... chiar daca nu imi scriam o pagina de jurnal.

Asa am constatat ca poti sa te asterni pe o pagina si poti sa comunici cinstit cu cineva numai daca pui pe silent vocea care joaca rolul reactiilor exterioare.

A trebuit sa il scot pe celalalt din mintea mea si sa il las afara. A fost tare greu - erau minus 10 grade si, chiar daca i-am dat sacul meu de dormit, celalalt m-a prevenit ca s-ar putea sa imi para rau... M-am pregatit si pentru asta, dar i-am spus ca este in interesul nostru, al tuturor. De afara o sa poata vedea si el mai bine cum stau lucrurile, o sa se intoarca mai intelept si o sa isi stie mai bine locul...Nu o sa ma mai intrebe la fiecare miscare noua: esti sigura???
Am spus ce am avut de spus, m-am lamurit cu mine si... il astept pe celalalt. Trebuia sa invat lectia cu rabdarea cand ma pregateam sa ma fac un om mare. Acum nu mai am sanse...

Incep sa fredonez ... s-a intors la saptamana (...)/ jumatate nins cu nea/ jumatate viorea, parca leganat de-o stea...
Apoi imi mai verific o data mailul...nimic... si ma pregatesc: Si daca vii si daca pleci/Imi e tot una...
Bun, focus: sunt viteaza!
Cert este ca, pentru mine, nu o sa mai fie ca inainte: am inceput o noua calatorie spre bucuriile si tristetile copilaresti. Daca renunti la achizitiile maturitatii si dai in mintea copiilor, nu te mai poti face la loc om mare, nu-i asa? Mare paguba, oricum nu mi-a placut niciodata...Mai verific o data mailul...tot nimic...
Hai sa ne jucam/Vino-n lumea Barni...
Abia astept sa vina luna iunie sa ma catar in copaci dupa verzaturi. Restul sunt detalii...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu