Cine-i uratul...

Azi dimineata am gasit sub masina mea un pet de 5l. Cineva si-a refacut rezerva de lichid de parbriz si a scapat de "ramasite". Ma grabeam si m-am uitat cu tristete la pet si am oftat cu gandul la uratul care l-a aruncat.

Am luat pet-ul si m-am invartit sa vad un cos...Niciunul cat vezi cu ochii. Prin urmare am mutat petul pe marginea trotuarului si am plecat.

La 10 sec dupa ce am pornit la drum, mi s-a aprins beculetul... Cine-i uratul acum? 20 de minute pana la birou m-am tot gandit cum se face ca ne cufundam asa de usor in lucrurile care nu ne plac, in lucrurile pe care le-am vrea altfel?

Cand m-am intors acasa petul era tot acolo. Am putut sa il duc spasita la cos si sa sper ca maine va fi altfel. Ca eu voi fi mai aproape de felul in care cred ca sunt...

Bratislava

Un oras cu fete frumoase, barbati mustaciosi si case pastelate. Undeva la intersectia dintre curatenia germana, melancolia est-europeana si Dunarea albastra. Taximetristii asculta muzica rock si dau prioritate pietonilor. Pe drum jeppuri putine si oameni normali.

Turma de bivoli

Oamenii in trafic seamana tare cu o turma de bivoli.
Azi am trecut pe langa o masina cu avariile puse. O pana la semafor, pe banda a 3a. Am ocolit cu totii asa cum bivolii ocolesc animalul prins de leoaice.

Acum vreo 3 saptamani eram intr-o furtuna de zapada si fiecare statea in masina lui desi efortul a 10 oameni uniti ar fi salvat turma de cateva sute.

Masinile ne invata ca suntem protejati, ca ne e bine in cutiuta noastra....pana cand ceva merge prost si ne dam seama cat de singuri suntem si cat de mica ar putea fi distanta dintre turma si comunitate
.
Motorul porneste la loc. Traficul isi reia cursul.